ȚOLÍNC, țolince, s. n. (Reg.) Țol². – Țol² + suf. -inc. Vezi definitia »

ADẤNC¹, adâncuri, s. n. 1. Parte adâncă, adâncime (considerată vertical); loc situat departe (spre interior). ♢ Expr. Din adâncul sufletului (sau al inimii, al ființei) = din tot sufletul. ♦ Prăpastie, abis; fig. infern, iad. 2. (La pl.) Depărtare mare; spațiu întins; p. ext. loc ascuns, așezat departe. – Lat. aduncum. Vezi definitia »

bonc¹ (pop.) adj. m., pl. bonci; boáncă, pl. boánce Vezi definitia »

BLANC¹ s.n. 1. Piele tăbăcită vegetal, colorată sau cu fața naturală, folosită pentru curelărie, harnașamente și articole tehnice. 2. Fâșie de material insensibil care apără capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică. [< germ. Blank]. Vezi definitia »

SOLBÁNC, solbancuri, s. n. Element de construcție executat deasupra părții exterioare a parapetelor ferestrelor sau a ușilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de ploaie. – Din germ. Sohlbank. Vezi definitia »