ESTÍV, -Ă adj. estival. (< fr. estive, it. estivo, lat. aestivus) Vezi definitia »

ACREDITÍV, acreditive, s. n. Una dintre formele principale de decontare în economia socialistă, constând dintr-un document prin care o instituție de credit dă altei instituții dispoziția de a plăti cuiva, după îndeplinirea unor obligații, o anumită sumă de bani (asigurată prin imobilizarea ei prealabilă la bancă). ♦ (În economia capitalistă) Mandat pe care îl dă o instituție comercială alteia, împuternicind-o să plătească la cerere, unei terțe persoane, o sumă de bani în sarcina contului său. – Fr. accréditif. Vezi definitia »

ADVENTÍV, -Ă adj. 1. (Despre plante) Originar din alte țări sau continente și care s-a răspândit prin semințe, fără a fi cultivat. ♦ (Despre rădăcini) Dezvoltat în alt loc decât cel normal. 2. (Geol.) Crater adventiv = crater vulcanic secundar, care are altă deschizătură decât craterul principal. [< fr. adventif]. Vezi definitia »

EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiații, lumină); emițător (1). – Din fr. émissif. Vezi definitia »

dispozitiv electro-magnetic folosit de trisori pentru prestabilirea pozitiei de cadere a unor zaruri masluite in jocul de barbut Vezi definitia »