Definita cuvantului concordanță
CONCORDÁNȚĂ s.f. 1. Faptul de a concorda; potrivire, acord. ◊ Concordanța relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție = lege economică potrivit căreia relațiile de producție trebuie să corespundă cu caracterul forțelor de producție; concordanța timpurilor = ansamblu de reguli potrivit cărora se fixează acordul timpului verbului dintr-o propoziție dependentă cu timpul verbului din propoziția regentă. 2. (Geol.) Raportul dintre două strate sau serii de strate care s-au sedimentat continuu. [Cf. fr. concordance, it. concordanza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu concordanță
CLORHIDRÍNĂ s. f. denumire dată esterilor clorhidrici ai glicerinei. (< fr. chlorhydrine) Vezi definitia »
LOBÍTĂ, lobite, s. f. (Med.) Inflamație a unui lob pulmonar. – Din fr. lobite. Vezi definitia »
PIȘCĂTÚRĂ, pișcături, s. f. 1. Faptul de a pișca, pișcare a pielii; ciupitură. 2. înțepătură, mușcătură de insectă. ♦ Fig. Vorbă usturătoare; ironie. 3. Bucățică sau cantitate mică ruptă din ceva; fărâmă. ♦ Urmă rămasă la locul din care s-a scos această bucățică. ♦ (Pop.) Crestătură făcută la urechile unor animale, pentru a Ie însemna. – Pișca + suf. -ătură. Vezi definitia »
AMETÁBOLĂ adj. f. (Zool.; despre insecte) Care nu prezintă metamorfoză. [< fr. amétabole, cf. gr. a – fără, metabole – transformare]. Vezi definitia »
ANTECLÍZĂ s.f. Structură a unei platforme geologice cu aspect de anticlinal, având flancurile puțin înclinate. [< fr. antéclise, cf. gr. ante – înainte, klisis – înclinare]. Vezi definitia »