IJDERÍ, ijderésc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A afla, a descoperi. 2. Tranz. A ațâța, a întărâta. 3. Intranz. A izvorî, a proveni, a se trage. [Var.: ijdărí vb. IV, ijdăní vb. IV, izdărí vb. IV, izdăní vb. IV, jidărí vb. IV, jidărî́ vb. IV, zădărî́ vb. IV] (din sl. izdirati; cf. sb. izdirati se na koga = a se purta aspru (cu cineva), bg. dirjă = a scurma, zadiram = a enerva; celelalte explicații nu sunt satisfăcătoare: 1. cuv. identic cu a îndârji (Cihac); 2. din sl. izgnati = a izgoni, cf. a izgoni (Tiktin); 3. cf. Scriban, care pleacă de asemenea de la un sl. izdirati; der. ijderitór adj., ijderénie s. f., ijderánie s. f., ijdăránie s. f., izdăritúră s. f., zădărâtór adj., zădăreálă s. f.) Vezi definitia »

orătúri s.f. pl. (reg.) păsări de curte, orătănii. Vezi definitia »

a fi în călduri expr. (pop.) 1. (d. mamiferele femele) a fi în perioada propice rutului. 2. (d. oameni) a se excita, a dori să facă dragoste. Vezi definitia »

(1)indexuri, s.n., (2) indecși, s.m. 1. S.n. Listă alfabetică sau de materii pusă la sfârșitul sau la începutul unei cărți sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conținute în ea, cu indicarea paginilor (și a volumelor) unde se găsesc: indice (5).Index bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprinzând lista principalelor scrieri privitoare la problemă, însoțită uneori de adnotări asupra conținutului lor. Expr. A pune la index = a)a terece o carte în lista cărților interzise; b)fig. (fam.) a socoti, a tratape cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios. 2. S.m. Degetul arătător. – Din lat. fr. index. Vezi definitia »

FUGĂRÍ, fugăresc, vb. IV. Tranz. A urmări pe cineva fugind în urma lui, a pune pe fugă¹; a goni, a alerga. ♦ Refl. recipr. (Despre două sau mai multe ființe) A fugi unul după altul. – Fugă¹ + suf. -ări. Vezi definitia »