OCROMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea presiunii din capilarele sangvine. (< engl. ochrometer) Vezi definitia »

BATOMÉTRU s.n. Aparat cu care se iau probe pentru determinarea aluviunilor transportate de râuri. [< fr. bathomètre]. Vezi definitia »

ESTEZIOMÉTRU s. n. instrument folosit în esteziometrie. (< fr. esthésiomètre) Vezi definitia »

ENERGOMÉTRU s.n. (Med.) Aparat pentru studiul pulsului inimii. [< fr. énergomètre, cf. gr. energeia – activitate, metron – măsură]. Vezi definitia »

MÓNSTRU s. m. 1. ființă fantastică cu corpul din elemente specifice oamenilor și animalelor. ◊ colos, namilă, ființă, lucru de proporții colosale. ◊ (adj.; fam.) de mare amploare, colosal. 2. ființă care prezintă o anomalie fizică din naștere; pocitanie. 3. om crud, degenerat, denaturat. 4. ~ sacru = mare vedetă a cinematografiei sau teatrului. (< fr. monstre, lat. monstrum) Vezi definitia »