Definita cuvantului afuma
afumá (afúm, afumát), vb. – 1. A expune la fum. – 2. A fumega, a scoate fum. – 3. A se ameți, a se chercheli. Mr. afum. Lat. affumāre (Pușcariu 35; Candrea-Dens., 679; REW 208; DAR); cf. it. affumare, prov., cat., port. afumar, sp. ahumar. Cf. fum. Der. afumat, adj. (amețit, cherchelit), cf. Iordan, BF, VI, 160, și can. ajumado; afumată, s. f. (varietate de struguri); afumător, s. n. (utilaj pentru producerea fumului în vederea liniștirii familiei de albine); afumătoare, s. f.; afumătură, s. f. (carne afumată).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu afuma
ÎNMIASMÁ, înmiasmez, vb. I. Tranz. (Rar) A infecta aerul cu miasme. – Din în- + miasmă. Vezi definitia »
MACAMÁ s.f. (Lit.) Specie literară arabă asemănătoare nuvelei, în care se folosește proza ritmată. [< germ. Makame]. Vezi definitia »
ȘOMÁ, șomez, vb. I. Intranz. A nu avea, a nu găsi de lucru; a fi șomer. – Din fr. chômer. Vezi definitia »
APROXIMÁ, aproximez, vb. I. Tranz. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumită mărime (căutată). – Din lat. approximare. Vezi definitia »
ma voi duce la piata, v-am adus creveti Vezi definitia »