DISTONÁNT, -Ă adj. Care distonează. [< distona]. Vezi definitia »

COMPORTAMÉNT s. n. 1. ansamblul manifestărilor obiective ale unui individ prin care se exteriorizează viața sa psihică. ◊ fel de a se comporta; conduită. 2. (biol.) mod în care un organism reacționează față de factorii de mediu. (< fr. comportement) Vezi definitia »

emigrant, -ă, emigranți, -te s. m., s. f. evadat. Vezi definitia »

EFICIÉNT, -Ă adj. eficace. ◊ pozitiv, sigur. (< fr. efficient, lat. efficiens) Vezi definitia »

TURBULÉNT, -Ă, turbulenți, -te, adj. 1. (Livr.) Care face gălăgie; care produce dezordine. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitație. – Din fr. turbulent, lat. turbulentus. Vezi definitia »