APARȚÍNE, aparțín, vb. III. Intranz. A ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintr-o clasă, dintr-o organizație etc. – Fr. appartenir (după ține). Vezi definitia »

ATENȚIÚNE s. f. v. atenție. Vezi definitia »

OPȚIÚNE s.f. 1. Faptul sau posibilitatea de a opta, de a alege între două sau mai multe lucruri; (spec.) drept al cuiva de a-și alege cetățenia; optare. 2. Condiție existentă în unele tranzacții comerciale, potrivit căreia i se acordă cumpărătorului un termen în care el poate definitiva tranzacția sau poate renunța la ea, pe când pentru vânzător obligația rămâne fermă. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. option, lat. optio]. Vezi definitia »

ARDENNE [ardén], Manfred baron von (1907-1997), fizician și electrotehnician german. Lucrări în domeniul tehnicii radiofonice, fizicii electronice și ionice a izotopilor radioactivi. Vezi definitia »

OPERAȚIÚNE s. f. v. operație. Vezi definitia »