TÓCMĂ, tocme, s. f. (Reg.) Tocmeală. – Din tocmi. Vezi definitia »

SCROFULÓZĂ, scrofuloze, s. f. Afecțiune cronică de natură tuberculoasă caracterizată prin inflamarea ganglionilor limfatici cervicali, inghinali sau axilari. ♦ Stare de debilitate (specifică copiilor și tinerilor) manifestată prin limfatism, hipertrofie ganglionară, predispoziție la tuberculoză etc. – Din germ. Skrofulose. Vezi definitia »

ASCENDÉNȚĂ s. f. linie de rudenie ascendentă care urcă de la fiu la părinți. (< fr. ascendance) Vezi definitia »

BOLBOTÍNĂ, bolbotine, s. f. (Reg.) Buruiană care servește ca hrană pentru păsări sau ca plantă medicinală. – Bg. bălvotina. Vezi definitia »

ÎNDOITÚRĂ, îndoituri, s. f. Partea, locul unde un obiect a fost sau este îndoit. ♦ (Rar) Cotitură. ♦ (Rar) Adâncitură, cută a unui teren. [Pr.: -do-i-] – Îndoi + suf. -tură. Vezi definitia »