PROLETÁR, -Ă, proletari, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține proletariatului, privitor la proletariat. 2. S. m. și f. Cetățean sărac din Roma antică, ale cărui bunuri nu depășeau o limită foarte scăzută (prevăzută de lege). 3. S. m. și f. Muncitor, cu un nivel de viață relativ scăzut, care, pentru a-și câștiga existența, își vinde forța de muncă pentru un salariu în general mic. – Din fr. prolétaire. Vezi definitia »

naftár, naftári s.m. (înv. și reg.) negustor ambulant de petrol lampant sau de păcură. Vezi definitia »

MONOCELULÁR, -Ă adj. (Despre animale, plante microscopice) Format dintr-o singură celulă. [Cf. fr. monocellulaire]. Vezi definitia »

EXTRASTATUTÁR, -Ă adj. Care este în afară de statute; nestatutar. [Cf. fr. extrastatutaire]. Vezi definitia »

SUPRAUNITÁR, -Ă adj. (Despre numere) Care are o valoare mai mare decât unitatea. [Pron. -pra-u-. / < supra- + unitar]. Vezi definitia »