Definita cuvantului orientare
ORIENTÁRE, orientări, s. f. Acțiunea de a (se) orienta și rezultatul ei; p. ext. direcție, sens. ♦ Fig. Tendință, înclinare; convingere, concepție. [Pr.: -ri-en-] – V. orienta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orientare
CONTRASEMNÁRE s.f. Acțiunea de a contrasemna. [< contrasemna]. Vezi definitia »
TRONÁRE, tronări, s. f. Acțiunea de a trona și rezultatul ei. – V. trona. Vezi definitia »
BENZOILÁRE, benzoilări, s.f. Reacția chimică dintre un derivat al acidului benzoic cu alți compuși chimici. Vezi definitia »
MITIZÁRE s.f. Acțiunea de a mitiza și rezultatul ei. [< mitiza]. Vezi definitia »
PROSPECTÁRE s.f. Acțiunea de a prospecta și rezultatul ei; (spec.) prospecțiune. [< prospecta]. Vezi definitia »