NÓXĂ s.f. Agent, factor care poate exercita o acțiune nocivă asupra organismului și care se răspândește în atmosferă în timpul procesului tehnologic. [< lat. noxa – vătămare]. Vezi definitia »

URMUȘOÁRĂ, urmușoare, s. f. (Pop.) Urmuliță. – Urmă + suf. -ușoară. Vezi definitia »

FĂCĂTÚRĂ, făcături, s. f. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă (făcută cuiva); mijloc întrebuințat de vrăjitoare în farmecele sale. – Face + suf. -ătură. Vezi definitia »

MEZODERMÓZĂ s. f. afecțiune a țesuturilor provenite din mezoderm. (< fr. mésodermose) Vezi definitia »

ECHIVALÉNȚĂ s. f. 1. însușire a tot ceea ce este echivalent; egalitate de valoare, de semnificație etc. 2. (log.) relație între două enunțuri sau judecăți care sunt adevărate sau false împreună. 3. (mat.) relație simetrică, reflexivă și tranzitivă între elementele unei mulțimi. 4. simptom care substituie un altul obișnuit pentru o anumită boală. ◊ manifestare patologică la epileptici, care înlocuiește crizele propriu-zise. (< fr. équivalence) Vezi definitia »