Definita cuvantului cleașcă
cleáșcă s.f. (reg.) 1. instrument de lemn cu care ciubărarii moți prind doagele de cerc; cârligel, schimbaș. 2. (reg.) mașină hodorogită. 3. mămăligă rău făcută, cir, fleașcă, terci.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cleașcă
părăsínță, părăsínțe, s.f. (înv.) părăsire. Vezi definitia »
TITULATÚRĂ s. f. mod de a (se) intitula; totalitatea titlurilor pe care le are o persoană, o lucrare etc. (< fr. titulature, germ. Titulatur) Vezi definitia »
NEÎNDEMẤNĂ s. f. (Înv.) Situație grea, împrejurare nefavorabilă. – Ne- + îndemână. Vezi definitia »
ASCÉZĂ s. f. 1. aplicare în practică a virtuților prin exercițiu de voință, privațiuni etc.; viață austeră și retrasă. 2. ascetism (1). (< fr. ascèse) Vezi definitia »
HEMATÓZĂ s.f. Oxigenare a sângelui venos. [< fr. hématose, cf. gr. haimatosis]. Vezi definitia »