Definita cuvantului fericit
FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – V. ferici.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fericit
SEMISAPROFÍT, -Ă adj. (Despre plante autotrofe sau parazite) Care se nutrește parțial și cu substanțe organice moarte. [Et. incertă]. Vezi definitia »
spătărít s.n. (reg.) meșteșugul, meseria celui care face spete (pentru războiul de țesut); meseria spătarului. Vezi definitia »
NEOCÍT s.n. (Biol.) Celulă de formație nouă. [< fr. néocyte]. Vezi definitia »
școlărít s.n. sg. (reg.) învățătură, studiu. Vezi definitia »
RUBELÍT, rubelite, s. n. Varietate de turmalină, de culoare roz, care conține litiu, folosită ca piatră semiprețioasă. – Din fr. rubellite. Vezi definitia »