IMPROBITÁTE s.f. Lipsă de probitate, necinste. [Cf. fr. improbité]. Vezi definitia »

TOXICITÁTE s. f. proprietate a unei substanțe, a unui mediu etc. de a fi toxic. ◊ proprietate a unor microbi de a elibera toxine dăunătoare organismului. (< fr. toxicité) Vezi definitia »

SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție deosebită acestui concept, care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabilă. Vezi definitia »

VETUSTÁTE s.f. (Liv.) Vechime, bătrânețe; stare de deteriorare, produsă de trecerea timpului. [Cf. fr. vétusté, lat. vetustas]. Vezi definitia »

SERVITÚTE, servituți, s. f. 1. (În evul mediu) Stare de dependență, de aservire; robie, servitudine. ♦ Obligație, constrângere. 2. (Jur.) Sarcină care grevează asupra unui bun imobiliar, izvorând din situația naturală a bunului sau dintr-o convenție, care are ca scop să servească utilitatea publică sau particulară. – Din lat. servitus, -utis. Vezi definitia »