PÁNĂ², pene, s. f. 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini, a unui mecanism, a unui vehicul. ◊ Expr. (Fam.) A fi (sau a rămâne) în pană = a nu putea continua o activitate, a duce lipsă de ceva; a rămâne fără bani. 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta. – Din fr. panne. Vezi definitia »

PERIPORÍTĂ s. f. inflamație în jurul orificiilor glandelor sudoripare. (< fr. périporite) Vezi definitia »

LEPIDOPTÉRĂ s. f. v. lepidopter. Vezi definitia »

SIMBRIOÁRĂ, simbrioare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui simbrie (1). [Pr.: -bri-oa-] – Simbrie + suf. -oară. Vezi definitia »

de stă mâța-n coadă expr. v. de spaimă. Vezi definitia »