pilitór, pilitóri, s.m. (înv. și reg.) hoț. Vezi definitia »

PROCURATÓR s.m. 1. Magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, însărcinat cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. ♦ Înalt demnitar în vechile republici Genova și Veneția. 2. Mandatar; procurant. [< lat. procurator, cf. fr. procurateur. Vezi definitia »

ADDUCTOR (‹ fr., lat.) adj. (ANAT.) Mușchi ~ = mușchi care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. Vezi definitia »

AEROTRANSPORTÓR s. n. autovehicul pentru transportul de pasageri și de mărfuri. (< aero- + transportor) Vezi definitia »

prezervatór, prezervatoáre, adj. (înv.) prezervativ, (remediu, soluție), care servește la preîntâmpinarea unui inconvenient. Vezi definitia »