PROVOCATÓR, -OÁRE, provocatori, -oare, adj. Care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic. ♦ (Substantivat) Persoană care instigă la producerea unui act reprobabil. ♦ Care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva. [Var.: (pop.) provocătór, -oáre adj.] – Din fr. provocateur. Vezi definitia »

BARBOTÓR s.n. (Tehn.) Recipient folosit pentru barbotare. [< fr. barboteur]. Vezi definitia »

Educator Vezi definitia »

GUVERNATÓR s. m. 1. conducător al unui ținut, al unei colonii etc., care exercită puterea în numele șefului statului. 2. persoană însărcinată (de stat) cu conducerea unei bănci de emisiune. (< it. governatore) Vezi definitia »

GERMINATÓR, -OÁRE, germinatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate germina sau care poate face să germineze. 2. S. n. Aparat, instalație etc. care determină procentul de germinație al diferitelor semințe; aparat, instalație etc. cu care se obține germinarea artificială a unor semințe. – Din fr. germinateur. Vezi definitia »