POSTERIÓR, -OÁRĂ adj. 1. după cineva sau ceva. ◊ (adv.) mai târziu; ulterior. 2. aflat în partea dinapoi; dorsal. ◊ (despre vocale) care se articulează în partea de dinapoi a cavității bucale. (< fr. postérieur, lat. posterior) Vezi definitia »

SCINTILATÓR s. m. substanță în masa căreia se produc scintilații sub acțiunea razelor radioactive. (< fr. scintillateur) Vezi definitia »

EXPLORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care explorează. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. (< fr. explorateur, lat. explorator) Vezi definitia »

PRĂSITÓR, -OÁRE, prăsitori, -oare, adj. (Despre animale) Care se prăsește (cu ușurință), folosit pentru prăsire. – Prăsi + suf. -tor. Vezi definitia »

ASAMBLÓR s.n. (Cib.) Program care prelucrează instrucțiunile scrise într-un limbaj simbolic pentru calculator, traducându-le în coduri ale limbajului de mașină. [< fr. assembleur]. Vezi definitia »