SOPRÁN, -Ă, soprani, -e, subst. 1. S. n. Cea mai înaltă dintre cele cinci categorii ale vocii omenești (de femeie sau de copil). 2. S. m. și f. Femeie sau copil cu voce de sopran (1); p. ext. instrument de suflat cu sunet asemănător vocii de sopran. [Var.: sopráno s. n.] – Din fr., it. soprano. Vezi definitia »

ruján, rujánă, adj. (reg.; despre boi) roșcat. Vezi definitia »

dohán (duhán) s.n. (reg.) tutun. Vezi definitia »

patricián (patriciéni), s. m. – 1. Aristocrat roman. – 2. Un fel de cîrnat. Fr. patricien. Vezi definitia »

HICLEÁN, -Ă, hicleni, -e, adj. (Înv.) V. viclean. Vezi definitia »