céche s.f. (reg.) prăjină de mânat peștele la voloc. Vezi definitia »

șúche s.f. pl. (reg.) pere. Vezi definitia »

ȚÉCHE, țechi, s. f. (Entom.; reg.) Căpușă. – Germ. Zecke. Vezi definitia »

muțunáche s. m. – 1. (Înv.) Miniatură. – 2. (Mold.) Țafandache, sclivisit. Ngr. μουτσουνάϰι, dim. al lui μουτσοῦνα „mască” (Tiktin; Gáldi 212), μουτσουνιάζω „a se schimonosi”, bg. mucuna, „bot, rît”. Vezi definitia »

țafandáche s. m. – Caraghios, măscărici, bufon. Origine necunoscută; după consonanță pare a fi ngr. Tratat gramatical ca nume propriu. Vezi definitia »