PENITÉNȚĂ s.f. 1. (În practicile creștine) Pedeapsă (pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă preotul) pentru ispășirea și iertarea păcatelor; canon; (p. ext.) privațiune. 2. Căință, pocăință. [Cf. lat. paenitentia, fr. pénitence, it. penitenza]. Vezi definitia »

a se da în stambă expr. v. a-și da în petic. Vezi definitia »

POCNITÚRĂ, pocnituri, s. f. Pocnet. [Var.: pocănitúră s. f.] – Pocni + suf. -tură. Vezi definitia »

íremă (írimă), s.f. (înv.) inimă. Vezi definitia »

LEVÁTĂ s. f. 1. totalitatea cărților de joc pe care le strânge de pe masă cel care a câștigat la un moment dat. 2. scoatere a mosoarelor sau a țevilor pline de pe mașina de filat după înfășurarea acestora; cantitatea de fire obținută. (după fr. levée) Vezi definitia »