Definita cuvantului coluz
colúz, colúze, s.n. (reg.) 1. lemn de la capătul năvodului de care se trag pescarii; hodorog (hădărag), druc, cleci. 2. soi de grâu cu spic mare alcătuit din patru rânduri de boabe.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu coluz
harbúz (harbúji), s. m. – Pepene verde, lubeniță (Citrullus vulgaris). Tc. harbuz, karpuz (Roesler 606; Miklosich, Fremdw., 75; Șeineanu, II, 209; Ronzevalle 126), din per. gharbusa; cf. sp. arbusa „pepene de Astrahan”, ngr. ϰαρπούζι, alb. karpus, bg., sb. karpuz. – Der. harbuzesc, adj. (varietate de pere); harbuzărie, s. f. (plantație de pepeni verzi). Din rom. provine pol. arbuz (Miklosich, Wander., 12), rut. arbuzá. Vezi definitia »
COBÚZ, cobuze, s. n. 1. Specie de fluier sau de caval. 2. Instrument muzical cu coarde asemănător cu lăuta. – Din tc. kopuz, (înv.) kobuz. Vezi definitia »
ELECTROBÚZ, electrobuze, s. n. Autovehicul de transport în comun, acționat de un motor electric alimentat de la un acumulator propriu (mecanic sau electric) de energie. – Din germ. Elektrobus, fr. électrobus. Vezi definitia »
mătăúz (mătăúze), s. n. – 1. Sfeștoc. – 2. Perie. – Var. (Trans.) mătăhuz. Sl. motvązŭ „legătură” (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 381; Cihac, II, 189; Byhan 322), cf. rus. motovjaz „fir”, pol. motowąz „șirul de la depănătoare”; sau mai probabil din rus. metúza „pai de secară”. Vezi definitia »
OBTÚZ, -Ă adj. 1. unghi ~ = unghi mai mare de 90º. 2. (fig.; despre oameni) prost, redus, îngust (la minte). (< fr. obtus, lat. obtusus) Vezi definitia »