APROZOPÍE s.f. Malformație congenitală caracterizată prin absența feței. [Gen. -iei. / < fr. aprosopie, cf. gr. a – fără, prosopon – față]. Vezi definitia »

CONURBÁȚIE s.f. (Liv.) Aglomerație urbană constituită dintr-un oraș cu rol de centru spre care gravitează mai multe orașe vecine. [Gen. -iei. / < fr., engl. conurbation, it. conurbazione, cf. lat. cum – cu, urbs – oraș]. Vezi definitia »

veciníe s. f., art. vecinia, g.-d. vecinii, art. veciniei Vezi definitia »

PIRIDOXINURÍE s. f. prezența piridoxinei în urină. (< fr. pyridoxinurie) Vezi definitia »

PALEOPEDOLOGÍE s.f. Ramură a pedologiei care studiază solurile fosile. [Gen. -iei. / < fr. paléopédologie]. Vezi definitia »