ȚÂRÂÍT¹ adv. (În legătură cu modul de a cânta la un instrument cu coarde) Din vârful arcușului, fără rezonanță; tremurat. – Din țârâi². Vezi definitia »

UGUÍT s. n. Faptul de a ugui; sunete caracteristice scoase de porumbei și de turturele; gângurit, uguire. – V. ugui. Vezi definitia »

MEGALÍT, megaliți, s. m. Nume dat unor monumente funerare sau religioase construite, în epoca neolitică și la începutul epocii bronzului, din blocuri de piatră brută sau cioplite sumar. – Din fr. mégalithe. Vezi definitia »

muscărít, muscărítă, muscăríți, muscăríte, adj. (reg.) 1. pătat, murdărit de muște. (s.f.) loc la umbră ferit de muște, unde stau vitele la prânz. Vezi definitia »

NECLĂTÍT, -Ă, neclătiți, -te, adj. (Înv.) Neclintit. – Ne- + clătit. Vezi definitia »