CAMPADÚRĂ, campaduri, s. f. Deschizătură în acoperișul unei case țărănești, pentru a lăsa să iasă fumul. – Et. nec. Vezi definitia »

ÎMBRÂNCEÁLĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală. Vezi definitia »

petíță², petíțe, s.f. (reg.) jumătate din claia de cereale păioase formată din snopi dispuși cruciș și al căror număr variază după regiuni; picior, petină. Vezi definitia »

ARHIVÍSTICĂ s. f. Știință care are ca obiect studiul documentelor cu valoare istorică. – Din arhivist + suf. -ică. Vezi definitia »

ECLÚZĂ s.f. Lucrare executată pe cursul unui râu, pe un canal etc. pentru a permite trecerea navelor de la un nivel al apei la alt nivel; stăvilar. [< fr. écluse]. Vezi definitia »