puspán, puspáni, s.n. (reg.) arbust decorativ cu frunze ovale și persistente, cu flori galbene-verzui; cimișir. Vezi definitia »

ARISTOFAN (c. 446-c. 386 î. Hr.), poet dramatic grec. Cel mai de seamă autor comic al antichității. Comediile sale (11 păstrate), remarcabile prin virulența satirică și bogata inventivitate verbală, constituie o izbutită frescă a vieții politice și sociale a timpului („Norii”, „Pacea”, „Lysistrata”, „Păsările”, „Broaștele”, „Adunarea femeilor”). Vezi definitia »

chioveán (-éni), s. m. – Căruțaș. De la Kiew, oraș din Rusia (odinioară Chiow), datorită relațiilor comerciale și frecventelor transporturi cu căruțe. – Der. chiovenesc, adj. (propriu căruțașilor). Vezi definitia »

PARCÁN, parcane, s. n. 1. Îngrăditură de lemn făcută pentru zăgăzuirea apelor. ♦ Bârnă întrebuințată la construirea unui dig, a unui pod etc. 2. Fortificație făcută în trecut din bârne, scânduri etc.; zid de apărare, parapet. [Var.: (reg.) părcán s. n.] – Din pol., ucr. parkan, magh. párkány. Vezi definitia »

PALÁN s. n. macara din două mufle identice, servind la ridicarea unor greutăți mari. (< fr. palan) Vezi definitia »