ARHIERÍE, arhierii, s. f. 1. Rangul de arhiereu. 2. Eparhie condusă de un arhiereu. 3. Reședință a unui arhiereu. [Pr.: -hi-e-] – Ngr. arhieria. Vezi definitia »

HEGEMONÍE s.f. (Ist.) Dreptul unui oraș antic de a conduce treburile confederației din care făcea parte. ♦ Supremație politică sau economică a unui oraș într-o țară; (p. ext.) supremație, dominație; rol conducător. [Gen. -iei, var. heghemonie s.f. / cf. fr. hégémonie, gr. hegemonia – conducere]. Vezi definitia »

reacție proprie unor indivizi, caracterizată prin sensibilitate sau intoleranță la unele medicamente, alimente , mirosuri, etc, și care se manifestă, de obicei, prin urticarie. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiosyncrasie. Vezi definitia »

PALINESTEZÍE s. f. revenire bruscă la starea de sensibilitate după o anestezie generală. (< fr. palinesthésie) Vezi definitia »

OFTALMOPATÍE s. f. denumire generică pentru bolile de ochi. (< fr. ophtalmopathie) Vezi definitia »