HĂITÁȘ², hăitași, s. m. Om care, făcând gălăgie mare, stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători; gonaci, gonaș, bătăiaș, hăitar, crainic (3). – Haită + suf. -aș. Vezi definitia »

ȘOȘ, șoși, s. m. (Reg.) Stâlp, bârnă, grindă. – Din magh. sas[fa]. Vezi definitia »

coldúș (-și), s. n. – Cerșetor. – Var. culduș, coldan. Mag. koldus (Cihac, II, 494; DAR; Gáldi, Dict., 118). În Trans. și Bucov. – Der. coldui (var. culdui), vb. (a cerși, a cere de pomană), din mag. koldulni; coldănesc, adj. (de cerșetor). Vezi definitia »

ALMAȘ, Dumitru (1908-1995, n. Negrești, jud. Neamț), istoric și scriitor român. Prov. univ. la București. Lucrări privind Revoluția Franceză și Războiul Civil din S.U.A. („Căderea Bastilie”, „Nord contra Sud”). Romane istorice. Vezi definitia »

PĂSTORÁȘ, păstorași, s. m. (Rar) Păstorel. – Păstor + suf. -aș. Vezi definitia »