Definita cuvantului cultivare
CULTIVÁRE s.f. Acțiunea de a (se) cultiva și rezultatul ei; lucrarea pământului; (fig.) instruire, dezvoltare. [< cultiva].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cultivare
DEBUSOLÁRE s.f. (Liv.) Dezorientare. [Et. incertă]. Vezi definitia »
trăsoáre s.f. (reg.) 1. tracțiune, tras. 2. teren măsurat cu funia. 3. direcția de orientare a unui teren. Vezi definitia »
MESTECÁRE, mestecări, s. f. Acțiunea de a mesteca1. – V. mesteca1. Vezi definitia »
RĂZBOLÍRE, războliri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a se războli. – V. războli. Vezi definitia »
RECONCILIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) reconcilia și rezultatul ei; împăcare. [Pron. -li-e-. / < reconcilia]. Vezi definitia »