OCHIULÉȚ, ochiulețe, s. n. Diminutiv al lui ochi¹. – Ochi¹ + suf. -uleț. Vezi definitia »

ȘPIȚ s.n. 1. (Poligr.) Linie simplă sau înflorată, ornament etc. așezat la sfârșitul unui articol, al unui capitol etc. 2. Unealtă formată dintr-o bară de oțel ascuțită, care servește la prelucrarea pietrei de construcție, la spargerea betoanelor. 3. (Fam.) Vârf ascuțit al unui obiect. 4. Țigaret scurt. [Pl. -țuri. / < germ. Spitze]. Vezi definitia »

PURTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, purtăreți, -e, adj. (Despre îmbrăcăminte, încălțăminte) Care ține la purtare, care este pentru fiecare zi; care nu se rupe ușor; durabil, purtabil. ♦ (Înv.; despre cărți) De dimensiuni reduse, ușor de transportat, de purtat cu sine. Vocabular purtăreț. – Purta + suf. -ăreț. Vezi definitia »

COMÉRȚ s.n. Schimb de produse prin vânzare și cumpărare. [Pl. -țuri. / < lat. commercium, cf. fr. commerce, it. commercio]. Vezi definitia »

neseméț, -eáță, adj. (înv.) care exprimă smerenie, umilință. Vezi definitia »