terțíu (-íe), adj. – (Berbec) care are peste doi ani. – Var. tîrțiu, interțiu, (în)tărțîu. Lat. tertĭus, al cărui rezultat normal, *terți, a primit suf. -iu, ca negriu ‹ negru, suriu ‹ sur etc. După Pușcariu 1740 și REW 8679, de la un lat. *tertῑvus: după Tiktin, din lat. in tertĭo (anno), cu ideea că ar fi vorba de o formație cultă; după Giuglea, Contribuții, 20 și Candrea, din lat. *tertianeus. Cf. anțărț, terță. Vezi definitia »

LAMPAGÍU, lampagii, s. m. Persoană însărcinată cu aprinderea și stingerea felinarelor de pe străzi; fanaragiu. – Lampă + suf. -agiu. Vezi definitia »

Tramvaiu este sursa cu care circula unii omeni. Vezi definitia »

COLÓCVIU s.n. 1. Convorbire, discuție (științifică). 2. Examinare, control al cunoștințelor care se face pe calea unor discuții între profesori și studenți, elevi etc. [Pron. -viu. / < lat. colloquium – convorbire]. Vezi definitia »

CLIMACTÉRIU s. n. fază în viața femeii (menopauză) sau a bărbatului (andropauză) când încetează funcția glandelor genitale. (< germ. Klimakterium, lat. climacterium) Vezi definitia »