POLC, polcuri, s. n. Unitate militară în țările române, la sfârșitul evului mediu, corespunzătoare regimentului. – Din ucr., rus. polk. Vezi definitia »

TALC s. n. Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare albă-verzuie, unsuros și moale la pipăit, folosit în industria farmaceutică, textilă etc. – Din fr. talc. Cf. it. talco, germ. Talk. Vezi definitia »

BISÚLC, -Ă, bisulci, -ce, adj. (Despre animale) Care are copite despicate. – Din fr. bisulque, lat. bisulcus. Vezi definitia »

melc, melci s. m. 1. inel de damă cu montură împletită. 2. (la pl.) păr pubian. Vezi definitia »

ȘTIOBẤLC interj. (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp (greu) în apă; bâldâbâc ! – Onomatopee. Vezi definitia »