Definita cuvantului decență
DECÉNȚĂ s.f. Bună-cuviință; pudoare. [Cf. fr. décence, lat. decentia].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu decență
SEMIÓZĂ s. f. ramură a semioticii care studiază procesele dinamice de transfer și transformare a simbolurilor. (< engl. semiosis) Vezi definitia »
OBEDÍENT-Ă adj. Care se supune necondiționat (unei autorități religioase, unei doctrine politice, unui șef). Vezi definitia »
EGLÓGĂ s.f. Poezie pastorală; idilă; bucolică. [Acc. și églogă, pl. -ge./ < fr. églogue, it. egloga < lat. ecloga, gr. ekloge – selecțiune]. Vezi definitia »
SUPERNÁVĂ s. f. navă de tonaj foarte mare. (după fr. super-navire) Vezi definitia »
pieritúră, pieritúri, s.f. (reg.) 1. om sau animal slab, lipsit de energie și de vigoare; căzătură, mortăciune. 2. semănătură cu plante rare, pipernicite. 3. cânepă măruntă, crescută pe marginea cânepistii. 4. iarbă rară și mică. 5. loc dintr-o porumbiște în care n-a răsărit porumbul semănat. 6. teren sărac, neroditor. 7. pericol, primejdie de moarte. 8. necaz, supărare; greutate, dificultate mare. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z