Definita cuvantului declamativ
DECLAMATÍV, -Ă adj. (Rar) Declamator. [Cf. fr. déclamatif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu declamativ
EVAZÍV, -Ă, evazivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu exprimă o atitudine precisă, categorică; vag, ocolit. – Din fr. évasif. Vezi definitia »
OSTENTATÍV, -Ă adj. Făcut cu ostentație; provocator; ostentatoriu. [Cf. germ. ostentativ, it. ostentativo, fr. ostentatif]. Vezi definitia »
PUNITÍV, -Ă adj. Referitor la pedeapsă; pedepsitor. [< fr. punitif, cf. lat. punire – a pedepsi]. Vezi definitia »
TRANSGRESÍV, -Ă adj. Care transgresează. [< fr. transgressif]. Vezi definitia »
pătimív, -ă, adj. (înv.; despre diateze, conjugări, forme verbale) pasiv. Vezi definitia »