DECLAMATÍV, -Ă adj. (Rar) Declamator. [Cf. fr. déclamatif]. Vezi definitia »

DECONGESTÍV, -Ă adj. Care decongestionează. [< fr. décongestif]. Vezi definitia »

EXPLOZÍV, -Ă, explozivi, -e, adj. s. n. 1. Adj. Care poate exploda, care produce explozie; explozibil (1), fulminant. ◊ Sunet (sau consoană) exploziv(ă) (și substantivat, f.) = consoană care produce, la deschiderea bruscă a canalului bucal, o explozie (5); sunet sau consoană ocluzivă. ♦ (Despre aparate, mașini etc.) Care acționează prin explozia unor substanțe speciale cu care este încărcat. ♦ Fig. Susceptibil de a declanșa consecințe grave. 2. S. n. Substanță sau amestec de substanțe care, sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, are proprietatea de a se descompune brusc și violent, cu dezvoltare de căldură, lumină și gaze, provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei; explozibil (2). – Din fr. explosif. Vezi definitia »

SUBSTANTÍV I. s. n. parte de vorbire flexibilă care denumește ființe, lucruri, noțiuni abstracte etc. II. adj. colorant ~ = materie colorantă care vopsește direct fibrele textile (vegetale), fără ajutorul mordanților. (< fr. substantif, lat. substantivum) Vezi definitia »

ADVENTÍV, -Ă adj. 1. (Despre plante) Originar din alte țări sau continente și care s-a răspândit prin semințe, fără a fi cultivat. ♦ (Despre rădăcini) Dezvoltat în alt loc decât cel normal. 2. (Geol.) Crater adventiv = crater vulcanic secundar, care are altă deschizătură decât craterul principal. [< fr. adventif]. Vezi definitia »