ALOCAȚIÚNE s.f. v. alocație. Vezi definitia »

INJONCȚIÚNE s.f. (Rar) Presiune, intervenție puternică făcută asupra cuiva; ordin precis, formal. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. injonction]. Vezi definitia »

INTENSIÚNE s. f. (log.) totalitatea notelor, atributelor unui concept sau termen; sens. (< engl. intension) Vezi definitia »

DEVOLUȚIÚNE s. f. (jur.) transmitere a unui bun, a unui drept de la o persoană la alta. ◊ drept care, în unele țări, acordă moștenirea cu preferință fiicelor din prima căsătorie decât fiilor din a doua. (< fr. dévolution, lat. devolutio) Vezi definitia »

CIRCUMCIZIÚNE s. f. v. circumcizie. Vezi definitia »