stol (-luri), s. n. – 1. (Înv.) Coloană de soldați în ordine de mers sau de bătaie. – 2. Grup de păsări. – 3. Mulțime, grămadă, gloată, partidă. Mgr. στόλος (Roesler 575; Cihac, II, 703; Murnu; Densusianu, Rom., XXXIII, 286; cf. REW 8276). – Der. stoli, vb. (a reuni, a grupa, a pune în ordine). Vezi definitia »

CAROL, numele a patru regi ai Spaniei. C. I v. Carol V (Carol Quintul). C. II (1665-1700). A domnit sub tutela unei camarile; înfrînt în războaiele cu Franța, a pierdut Flandra franceză și Franche-Comté. C. III (1759-1788). A promovat o politică absolutist-iluministă, înfăptuind numeroase reforme. C. IV (1788-1808). S-a aflat sub influența favoritului reginei, Manuel Godoy; constrîns de Napoleon I să abdice. Vezi definitia »

șol² s.n. (reg.) cremă (pentru întreținerea pielii). Vezi definitia »

parasól, parasóluri, s.n. (înv. și reg.) 1. umbrelă de soare. 2. parașută. 3. apărătoare împotriva muștelor. 4. aripă de avion monoplan. Vezi definitia »

OLIGOPÓL, oligopoluri, s. n. Piață a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători. – Din fr. oligopole. Vezi definitia »