HAIZÁȘ, haizașe, s. n. (Reg.) 1. Loc înclinat pe care se dau la vale lemnele din pădure. 2. Acoperișul caselor sau al șurilor. – Magh. hajzás. Vezi definitia »

SĂNIÚȘ, săniușuri, s. n. 1. Loc în pantă, acoperit cu zăpadă, unde se dau copiii cu săniuțele; derdeluș. 2. Faptul de a se da cu săniuța. ◊ Loc. adv. De-a săniușul = lunecând cu sania (sau ca sania). [Pr.: -ni-uș] – Sanie + suf. -uș. Vezi definitia »

LEMNÚȘ, lemnușuri, s. n. (Reg.) 1. Chibrit. 2. (Bot.) Lemnul-domnului. – Lemn + suf. -uș. Vezi definitia »

COTLONÁȘ, cotlonașe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cotlon. – Cotlon + suf. -aș. Vezi definitia »

LĂICERÁȘ, lăicerașe, s. n. Diminutiv al lui lăicer. [Pr.: lă-i-] Vezi definitia »