CORESPONDÉNT, -Ă, corespondenți, -te, s. m. și f., adj. I. S. m. și f. 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență. II. Adj. (În sintagmele) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membrii, care este numai consultativ. Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, egale între ele, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte paralele. – Din fr. correspondant. Vezi definitia »

ADOLESCÉNT, -Ă s.m. și f. Om ajuns la adolescență. [Pron. -scent. / < fr. adolescent, cf. it. adolescente, lat. adolescens]. Vezi definitia »

URTICÁNT, -Ă, urticanți, -te, adj. Care urzică, pișcă; usturător. – Din fr. urticant. Vezi definitia »

ODONT- v. odonto-. Vezi definitia »

FURMÍNT s. m. Soi de viță de vie cu struguri mijlocii, cilindrici, cu boabe dese, omogene, verzi-gălbui, din care se fac vinuri superioare; vin din acest soi de viță de vie. – Din fr. furmint. Vezi definitia »