PETROGENÉZĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu stabilirea provenienței rocilor. [< fr. pétrogenèse, cf. gr. petra – rocă, genesis – naștere]. Vezi definitia »

STRÓMĂ s. f. 1. (anat.) rețea de suport a unui organ din țesut conjunctiv, vase și nervi. ◊ structura internă, spongioasă, a eritrocitului etc. 2. organ la unele ciuperci din hife în care se formează corpurile de fructificație. (< fr. stroma) Vezi definitia »

PERIODONTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor care compun periodontul; parodontită; pericimentită. [< fr. périodontite]. Vezi definitia »

țesálă (-ắli), s. f. – Unealtă de periat caii. – Var. cesală; săceală. Megl. chișeală, ceșeală. Sl. česalo „pieptene” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Conev 73; Graur, BL, IV, 90), cf. bg., sb., slov. cesalo. – Der. țesăla (var. cesăla, săcela), vb. (a peria caii). Vezi definitia »

a se da mare sculă de basculă expr. v. a se da mare. Vezi definitia »