SPICILÉGIU s.n. (Liv.) Culegere de acte, de tratate etc.; culegere de maxime, de povestiri, de bucăți literare. [Pron. -giu. / < lat. spicilegium, cf. fr. spicilège]. Vezi definitia »

FÉRMIU s. n. element transuranic sintetic din grupa actinidelor. (< fr. fermium) Vezi definitia »

PARÍU s.n. Rămășag, prinsoare. ♦ Joc de noroc la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă participantului dreptul la o cotă din totalul câștigurilor. [Pron. -riu, pl. -uri. / < fr. pari]. Vezi definitia »

OFERTÓRIU s.n. (Bis.) Parte a liturghiei catolice care urmează după citirea evangheliei și când preotul face consacrația pâinii și vinului de împărtășanie. [Pron. -riu. / cf. it. offertorio, lat.t. offertorium]. Vezi definitia »

PECÚLIU s. n. 1. sumă de bani economisită de un sclav sau de un soldat roman, pe care acesta o primea la eliberare; gratificație acordată unui sclav roman de către stăpânul său. 2. economie realizată în folosul unui copil minor de către tutorele său, până la emancipare. 3. sumă mică, neînsemnată, economisită prin muncă. 4. parte cuvenită unui condamnat din remunerația muncii în timpul executării pedepsei. ◊ remunerația muncii efectuate de bolnavii psihici în cadrul ergoterapiei. (< lat. peculium) Vezi definitia »