LUSITÁN, -Ă, lusitani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Veche populație iberică din vestul Peninsulei Iberice, supusă de romani; (și la sg.) persoană aparținând acestei populații. 2. Adj. Care aparține Lusitaniei (sau, p. gener., Portugaliei) ori populației ei, privitor la Lusitania (sau, p. gener., la Portugalia) ori la populația ei. – Din fr. Lusitains. Vezi definitia »

gârlán, -ă, gârláni, -e, adj. (pop.) haimana, fără căpătâi. Vezi definitia »

AMFINEURIÁN, amfineurieni, s. m. (La pl.) Clasă de moluște marine care au caractere arhaice (un inel nervos de la care pornesc patru cordoane nervoase în jurul esofagului) (Amphineura); (și la sg.) animal din această clasă. [Pr.: -ne-u-ri-an] – Cf. fr. amphineures. Vezi definitia »

VAN, -Ă, vani, -e, adj. (Livr.) Zadarnic, inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. În van = în zadar, degeaba. ♦ Neîntemeiat; iluzoriu. – Din lat. vanus, it. vano. Vezi definitia »

MEGALOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care își supraprețuiește meritele; încrezut, îngâmfat; grandoman. [< fr. mégalomane]. Vezi definitia »