MILIVÓLT s.m. Unitate de forță electromotoare sau de diferență de potențial, egală cu a mia parte dintr-un volt. [Pl. -ți. / cf. fr. millivolt]. Vezi definitia »

ẮLALALT pron. dem. m. v. ălălalt. Vezi definitia »

ístălalt / ístalalt (reg.) pr. m., adj. pr. m., g.-d. ístuilalt; pl. íștilalți / íștialalți (-tia-), g.-d. ístorlalți; f. iástălaltă / iástalaltă, g.-d. ísteilalte / iésteilalte; pl. ístelalte / iéstelalte, g.-d. ístorlalte / iéstorlalte Vezi definitia »

cult (cúltă), adj. – Instruit. Lat. cultus (sec. XIX). – Der. cult, s. n. (omagiu adus prin acte religioase; religie, confesiune); cultiva, vb., din fr. cultiver; sec. XVIII (înainte cultivi(rui), cultiverisi, din germ. kultivieren); cultivabil, adj.; cultivator, s. m.; cultură, s. f., din fr. culture; cultural, adj.; incultură, s. f.; incult, adj., din fr.; necultivat, adj. Vezi definitia »

CÉLĂLALT, CEÁLALTĂ, ceilalți, celelalte, pron. dem. 1. Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea; ălălalt, aialaltă. ◊ (Adjectival) Acolo, în partea cealaltă. 2. (La pl.) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. ◊ (Adjectival) Ceilalți oaspeți. ♦ (Adjectival; ca determinant al unor cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) imediat următor altuia. Lumea cealaltă. (Gen.-dat. sg. celuilalt, celeilalte, gen.-dat. pl. Celorlalți, celorlalte. – Var.: célalalt, céealaltă pron. dem., célalt, céllalt pron. dem. m.] – Cel(a) + alalt (= ăllalt). Vezi definitia »