VEXILÁR s.m. (Ant.) 1. Purtător al unui vexil¹ (1) [în DN]. 2. Soldat roman care făcea parte dintr-o unitate cu vexil propriu. [Cf. lat. vexillarius, fr. vexillaire]. Vezi definitia »

ALVEOLÁR, -Ă adj. referitor la alveole; cu alveole. ◊ (despre un fenomen) articulat la nivelul alveolelor dinților superiori. (< fr. alvéolaire) Vezi definitia »

ZONÁR, -Ă, zonári, -e, adj. Zonal. (cf. germ. zonar, engl. zonary) Vezi definitia »

POSTREVOLUȚIONÁR, -Ă, postrevoluționari, -e, adj. Care urmează după o revoluție. [Pr.: -ți-o-] – Post¹- + revoluționar. Vezi definitia »

ANTINUCLEÁR, -Ă adj. împotriva armelor nucleare. (< fr. antinucleaire, engl. antinuclear) Vezi definitia »