taburél (-éle), s. n. – Scăunel fără spătar. – Var. taburet. Fr. tabouret, cu schimb de suf. Vezi definitia »

vínchel (-le), s. n. – Echer de tîmplar, un fel de teu. Germ. Winkel (Candrea), cf. vingalac. Vezi definitia »

VERMORÉL, vermorele, s. n. Aparat portativ cu ajutorul căruia se pulverizează soluții speciale pentru distrugerea paraziților plantelor. – N. pr. comercial. Vezi definitia »

stegărél, stegăréle, s.n. (reg.) steguleț. Vezi definitia »

sacâzél, sacâzéi, s.m. (reg.) plantă denumită și colăcel, pelargonie. Vezi definitia »