XILOFÓN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percuție, alcătuit dintr-un sistem de plăci de lemn acordate diferit, care vibrează și emit sunete când sunt lovite cu niște ciocănele de lemn, de sticlă sau de metal. – Din fr. xylophone. Vezi definitia »

ZDRAHÓN, zdrahóni, s. m. (Mold.) ~ (din dragon, cu pronunție ucr.) Vezi definitia »

BULÓN s.n. Tijă cilindrică filetată la un capăt, care se folosește la îmbinarea a două piese. [< fr. boulon]. Vezi definitia »

ESPADÓN s.n. Sabie mare și lată din sec. XV-XVII, care se mânuia cu amândouă mâinile. [< fr. espadon]. Vezi definitia »

CRUTÓN s. n. mică bucată de pâine rumenită în cuptor sau prăjită în grăsime, care se servește în supă. (< fr. croûton) Vezi definitia »