Definita cuvantului altiță
altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu altiță
CORÁLĂ s.f. Ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale. [< fr. chorale]. Vezi definitia »
a da de dușcă expr. a bea dintr-o răsuflare. Vezi definitia »
MOHOREÁLĂ, mohoreli, s. f. Starea omului mohorât; posomoreală, tristețe. – Mohorî + suf. -eală. Vezi definitia »
cújdă (-de), s. f. – (Trans.) Arnică (Arnica montana). Sl., cf. sb. kuždrav „încrețire”. Vezi definitia »
CLEPSÍDRĂ s. f. vechi instrument pentru măsurarea timpului după cantitatea de apă sau de nisip scursă, printr-un orificiu, dintr-un rezervor. (< fr. clepsydre, gr. klepsydra) Vezi definitia »