CVADRIVALÉNT, -Ă adj. 1. cu patru cromozomi omologi în cursul meiozei. 2. tetravalent. (< fr. quadrivalent, lat. quadrivalens) Vezi definitia »

EXCIPIÉNT adj., s. n. (produs farmaceutic) inactiv față de organism și în care se încorporează diferite medicamente. (< fr. excipient) Vezi definitia »

ACCÉNT, accente, s. n. 1. Pronunțare mai intensă, pe un ton mai înalt etc. a unei silabe dintr-un cuvânt sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic. ♦ Semn grafic pus de obicei deasupra unei vocale pentru a marca această pronunțare sau altă particularitate de pronunțare. Accent ascuțit. Accent circumflex. Accent grav. ◊ Expr. A pune accentul (pe ceva) = a scoate în relief, a da atenție deosebită (unei probleme). 2. Fel particular de pronunțare, specific unui grai, unei limbi sau unei stări afective. 3. Scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorității sau prin prelungirea duratei lui. – Din fr. accent, lat. accentus. Vezi definitia »

PAVIMÉNT, pavimente, s. n. Pardoseală a unei încăperi sau pavaj al unei curți interioare, făcute din piatră, mozaic etc., având și o funcție decorativă. – Din lat. pavimentum. Vezi definitia »

BLOCÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) a cărei acțiune farmacologică se realizează prin blocarea unor receptori. (< fr. bloquant) Vezi definitia »