Definita cuvantului descentra
DESCENTRÁ vb. I. tr., refl. A face să piardă sau a-și pierde poziția simetrică față de centru. [< des- + centra, după fr. décentrer].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu descentra
REARBITRÁ vb. tr. (jur.) a rezolva din nou un litigiu arbitral. (< re1- + arbitra) Vezi definitia »
PREFIRÁ, prefír, vb. I. 1. Tranz. A lăsa să treacă printre degete; p. ext. a lua rând pe rând la examinare. ◊ Refl. A se perinda prin fața ochilor, prin minte etc. 2. Refl. A se infiltra, a-și face loc încetul cu încetul; a se furișa, a se strecura. 3. Refl. și tranz. A (se) răsfira, a (se) răspândi, a (se) împrăștia. – Pre2 + fir. Vezi definitia »
furá (fúr, furát), vb. – 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține alcuiva, a hoți, a jefui. – 2. A fermeca, a vrăji, a fascina. – 3. A răpi. – 4. A se strecura, a se prelinge. – Mr., megl., istr. fur. Lat. fūrāre (Pușcariu 677, Candrea-Dens., 690; REW 3591; DAR), cf. it. furare, prov. furar, Cf. fur, furt. Der. furat, s. n. (faptul de a fura, hoție, îndeletnicire a hoților); furător, adj. (care te fură, seducător, răpitor); furătură, s. f. (hoție, furat); furăciune, s. f. (Basar., furt, hoție); furgăsi, vb. (a șterpeli), compunere hazlie de la fura și găsi; furlua, vb. (a șterpeli), compunere hazlie cu lua; furgăseală, s. f. (furat); furiș, adv. (pe ascuns, tiptil; adj., clandestin); furișa, vb. (a se strecura pe nesimțite). – Din rom. provine săs. furisch. Vezi definitia »
DISPERÁ vb. I v. despera. Vezi definitia »
ETIRÁ vb. tr. a efectua o etirare. (< fr. étirer) Vezi definitia »